Coliziunea păsărilor cu liniile electrice se întâmplă adesea deoarece păsările nu sunt capabile să detecteze la timp liniile aflate în direcția lor de zbor. Accidentele datorate coliziunii cu liniile electrice de suprafață se pot întâmpla pe rețelele electrice de distribuție sau transport. În mod frecvent, acestea pot fi observate în special în zonele deschise unde liniile electrice traversează habitatele de hrănire și cuibărit ale păsărilor. Cele mai mari riscuri sunt pentru speciile de păsări mari, grele, cu manevrabilitate redusă, adică cele cu anvergura mare a aripilor, cum ar fi dropiile, pelicanii, păsările de apă, cocorii, berzele, etc.

Riscul de coliziune este mai ridicat pe timpul nopții, la amurg sau în zori, în condiții meteorologice care determină o vizibilitate redusă (ceață, ploaie, vânt puternic etc.). Astfel de ciocniri în mare viteză au consecințe fatale pentru păsări.

La începutul proiectului este esențială o monitorizare coordonată a liniilor electrice supraterane potențial periculoase pentru a determina secțiunile cele mai periculoase pe care vor fi instalate ulterior deviatoare de zbor.

Rezultate obținute

 În primele luni ale proiectului, peste 80 de agenți de teren din toate țările proiectului au fost instruiți cu privire la modul de realizare a monitorizării inițiale și de bază.

Monitorizarea inițială a avut loc în perioada ianuarie – aprilie 2021, având ca scop identificarea sectoarelor cu cele mai periculoase linii electrice din zonele selectate.

Peste 1.380 km de linii electrice de diferite voltaje au fost identificate în timpul monitorizării inițiale în toate țările partenere în proiect.  În urma monitorizării inițaile au rezultat trei categorii de linii electrice: potențial periculoase, ce necesită verificări suplimentare și nepericuloase.

Schema de monitorizare a fost actualizată cu rezultatele obținute pentru a se asigura implementarea corespunzătoare a monitorizării de bază, în cadrul căreia primele două categorii de linii electrice vor fi monitorizate în mod regulat până în aprilie 2022. Citiți mai mult despre monitorizarea de bază: AICI.

Ca rezultat, se va întocmi o hartă a liniilor electrice cu risc din zonele prioritare, cu specificarea secțiunilor de linii electrice selectate pe care vor fi instalate deviatoare de zbor pentru păsări.

Până la finalul proiectului, aproximativ 245 km de linii electrice prioritare vor face obiectul măsurilor de atenuare a pericolelor, prin creșterea vizibilității lor.

Până acum, au fost instalate deviatoare de zbor în aceste țări:

În Slovacia, compania de energie de transport SEPS a marcat deja 30 de km de linii electrice de 400 kV. Cele mai recente tipuri de deviatoare de zbor RIBE (lamele alb-negru) cu iluminare care strălucește în întuneric au fost instalate pe firele de ecranare. Pentru instalare a fost folosită o macara specială; toate lucrările au fost efectuate pe linii întrerupte.

În Ungaria, 7,7 km de linii de transmisie de 220 kV și 12 km de 400 kV au fost marcate până acum cu deviatoarele de zbor datorită partenerului nostru de proiect MAVIR. În timpul instalărilor care s-au realizat cu ajutorul macaralei și a dronei au fost utilizate patru tipuri diferite de deviatoare.

În Croația, 15 km de linii electrice de distribuție au fost marcați cu deviatoarele de zbor de către compania energetică HEP în perioada decembrie 2022 – martie 2023.

Compania de transport HOPS a instalat deviatoare pe 20 km de linii electrice la începutul anului 2024.

În Bulgaria, 5,8 km de linii electrice de distribuție au fost marcate de EDG West.

În Austria, compania de căi ferate federale austriece OEBB a planificat să izoleze stâlpii electrici feroviari în cadrul proiectului. S-a aflat însă că 12 masculi de dropie (Otis tarda) au fost găsiți uciși în urma coliziunii cu sistemul catenar al liniei de cale ferată. Având în vedere gravitatea extremă a cazului, OEBB a marcat imediat liniile cu deviatoare din surse proprii.

Păsările se află în pericol de electrocutare mai ales în timp ce aterizează pe stâlpii utilitari și intră simultan în contact cu un fir, sau când ating simultan cei doi conductori (fire). Cel mai mare risc este asociat în primul rând liniilor electrice de medie tensiune care sunt foarte atractive pentru multe păsări din zonele rurale deschise, fără arbori înalți. Cea mai ridicată rată a mortalității datorată electrocutării se înregistrează în principal pentru păsările de dimensiuni medii și mari, deoarece acestea sunt mai susceptibile de a face contacte simultane cu elementele neprotejate ale construcției stâlpului.

Aproximativ 10.909 stâlpi potențial periculoși de pe liniile electrice de medie tensiune se află în interiorul zonei vizate de proiectul LIFE Danube Free Sky. Pentru a-i identifica pe cei mai periculoși dintre aceștia, la începutul proiectului va fi efectuat un studiu de evaluare în teren. Cel puțin 3.256 stâlpi vor fi izolați până la sfârșitul proiectului, pentru a preveni electrocutarea păsărilor. Pentru a identifica stâlpii periculoși situați în habitatele prioritare, vor fi utilizate transmițătoare prin satelit pentru a fi montate pe exemplare juvenile de păsări.

Rezultate obținute:

Identificarea celor mai riscanți stâlpi de utilități a fost efectuată în cadrul monitorizării de bază, în cadrul căreia au fost inspectați 12 535 stâlpi din zona proiectului. Electrocutarea s-a dovedit un factor de mortalitate foarte important pentru păsările de pradă. Stâlpii cu ramuri metalice și stâlpii cu fire de legătură expuse care trec peste izolatoarele de susținere deasupra brațelor transversal, par a fi cea mai periculoasă configurație. Datele sunt evaluate continuu, iar tuturor stâlpilor periculoși vor fi acordate o atenție deosebită și cea mai bună soluție tehnică. După colectarea tuturor datelor necesare și evaluarea rezultatelor, măsurile de atenuare au fost planificate și sunt implementate:

În 2022, 20 km de stâlpi de 22 kV au fost izolați în Slovacia cu cooperarea Beneficiarului Coordonator de la Protecția Răpitorilor din Slovacia cu un Distribuitor de Energie pentru Slovacia de Vest (Západoslovenská distribučná, a.s.).

În 2023 lucrările au continuat și până acum au fost izolați 522 de stâlpi periculoși.

În Bulgaria, 490 de stâlpi cu risc au fost izolați până acum de către partenerul de proiect EDG West. În total, au fost identificați 1221 de stâlpi pentru a fi securizați până la sfârșitul proiectului.

În Austria, BirdLife Austria a desfășurat monitorizarea de recunoaștere asistată de câini pe liniile de cale ferată din zonele proiectului (citiți mai multe AICI), la care au fost adăugate 2 SPA și numărul de stâlpi pentru izolare a crescut de la 640 la 868 de stâlpi, în toate cele 3 SPA-uri. 450 de stâlpi au fost deja izolați de partenerul de proiect al Căii Ferate Federale Austriece OEBB.

În Croația, România și Serbia lucrările de izolare sunt planificate să fie finalizate în 2024.

Utilizarea telemetriei prin satelit pentru identificarea polilor periculoși și a altor amenințări cu care trebuie să se confrunte păsările tinere ne permite să obținem date valoroase și importante. Transmițătoare prin satelit au fost instalate pe 6 exemplare de șoim dunărean din Slovacia în iunie 2021 (citiți mai multe AICI), iar în 2022 alte 6 acvile de câmp au fost marcate (citește mai multe AICI). În 2023, încă 6 șoimi dunăreni au fost marcați în Slovacia (citiți mai multe și urmăriți scurtul videoclip AICI) și 2 în Serbia (citiți mai multe AICI).

Vor fi utilizate camere foto și video precum și sisteme cu vedere pe timp de noapte pentru a crește eficiența detectării și a determina amplitudinea mortalității păsărilor. Vor fi elaborate instrucțiuni tehnice (schema internațională de monitorizare) pentru implementarea acțiunilor proiectului, care vor fi adoptate de toți partenerii pe durata proiectului. Slovacia, Serbia, România și Croația vor testa în jur de 400 cadavre de păsări găsite în proximitatea liniilor. Astfel, se va putea deduce efectul activităților ilegale prin  observarea comportamentului păsărilor și a mortalității cauzate de liniile electrice.

Rezultate obținute:

Anterior monitorizării inițiale, a fost conceput și distribuit tuturor partenerilor și personalului de teren un plan de monitorizare. Planul definește în special principalele reguli și recomandări pentru monitorizarea în teren și transcrierea datelor.

Monitorizarea inițială a definit situația de la care pornește proiectul privind următoarele date colectate: parametri tehnici ai liniilor electrice și date despre păsările electrocutate.

Pentru fiecare stâlp de electricitate au fost colectate date tehnice împreună cu alți factori abiotici și biotici despre structura peisajului înconjurător și habitatul important pentru păsări. Informațiile înregistrate pentru fiecare stâlp includ: coordonatele GPS, tipul, numărul de circuite pe linie, materialul din care este realizat stâlpul, numărul de separatoare verticale ale liniilor, numărul de izolatori pe conductor, poziția izolatorilor, prezența și tipul izolatorilor și starea lor actuală de calitate. Toți stâlpii au fost fotografiați pentru verificarea datelor colectate în teren. Toate rămășițele păsărilor moarte au fost îndepărtate din zonă în timpul acțiunii de monitorizare inițială pentru a preveni dublarea numărătorii în cadrul monitorizării de bază. 

Camere video, binocluri și dispozitive pentru vedere nocturnă sunt folosite în observarea reacțiilor păsărilor în preajma liniilor electrice nemarcate. Această observare a păsărilor este  parte din monitorizarea de bază, ce include și studiul mortalității în secțiunile de linii electrice selectate.

În zonele vizate de proiect cu risc redus de coliziune / electrocutare, sau chiar fără acest risc, vor fi întreprinse acțiuni pentru a crea zone de reproducere sigure și habitate de hrănire în Serbia, România, Bulgaria și Slovacia. Astfel de măsuri se vor concentra asupra celor mai periclitate dintre speciile țintă, pentru a atrage păsările în zone sigure și, astfel, a reduce mortalitatea generală a indivizilor și a crește populația. Prin aceastea, va fi susținut obiectivul general al proiectului. În total, se vor instala 20 de alternative de cuibărit pentru șoimul dunărean, 300 de cuiburi artificiale pentru dumbrăveancă și 50 pentru vânturelul de seară.

În Slovacia, transformarea a aproximativ 10 ha de teren din teren arabil în pășuni va crește valoarea și utilizarea acestuia, în special pentru acvila de câmp, șoimul dunărean și vânturelul de seară, în timp ce multe alte specii de păsări vor beneficia de refacerea habitatelor.

Rezultate obținute

În total, au fost instalate 370 de cuiburi artificiale (cutii pentru cuibărit).

În Slovacia, au fost instalate 20 de cuiburi pentru șoimul dunărean pe stâlpi de 110 kV (citiți mai multe și urmăriți un scurt videoclip AICI), 50 de cutii pentru cuibărit pentru vânturelul de seară din Bulgaria (citiți mai multe AICI), iar pentru dumbrăveancă au fost instalate 300 de cuiburi - în Slovacia (50 buc), Bulgaria (50 buc), Serbia (100 buc) și România (100 buc). Citiți AICI despre monitorizarea cuiburilor și sezonul de reproducere de succes în Bulgaria și AICI despre monitorizarea efectuată pe spectrul alimentar al dumbrăvencei.

Au fost instalate 3 noi cuiburi artificiale pentru șoimul dunărean pe stâlpii cu linii electrice de 35 kV în Croația, cu cooperarea Parcului Natural Kopački rit și a companiei de distribuție a energiei HEP. Unul dintre cuiburi a fost ocupat de o pereche de vânturel roșu, în prima zi după instalare. Perechea a reușit să crească 4 pui. Cuburile sunt înregistrate cu camerele, citește mai multe AICI.

Gestionarea terenului de10 ha din Slovacia este în vigoare: o schemă specială pentru restaurarea și gestionarea specifică a terenului a fost pregătită de managerul peisagistic. Supravegherea regulată a zonei continuă, semințele de lucernă sunt pe teren, se desfășoară inclusiv monitorizarea activității mamiferelor mici pentru evaluarea ulterioară a activităților de management, precum și monitorizarea prezenței speciilor de păsări țintă. Nivelarea terenului cu un tractor cu cosirea buruienilor și pregătirea câmpului pentru însămânțare s-a făcut în primăvara anului 2021, cu însămânțarea semințelor de amestec iarbă/trifoi roșu în martie 2021, iar prima mulcire a noii creșteri în iulie 2021. Situl cu vegetație densă reprezintă un refugiu important pentru populațiile de mamifere mici, deoarece câmpurile din jur au fost recoltate și arate. Monitorizarea populațiilor de mamifere mici de către experți a fost efectuată la fața locului, de ex. prezența șoarecelui de stepă cu movile tipice a fost confirmată la fața locului.

În 2022, s-a făcut o rundă de cosit și biomasa colectată după cosire a fost distribuită fermierilor locali pentru animale. În octombrie 2022, cu ajutorul voluntarilor au fost montate 15 standuri de vânătoare din lemn artificial în formă de „T”. Standurile vor înlocui rolul stâlpilor electrici și vor fi utile răpitoarelor atunci când vânează prada (citiți mai multe AICI).

Sprijinirea intervențiilor agrotehnice a continuat să susțină calitatea vegetației. Datorită intervențiilor anterioare agrotehnice implementate din 2021, în ciuda precipitațiilor mai slabe, vegetația a fost de bună calitate. În 2023, prima cosire a fost efectuată la începutul lunii iunie, iar a doua la jumătatea lunii iulie. Fânul a fost de calitate superioară în 2023 și a fost folosit ca hrană pentru animalele locale.

În cadrul Acțiunii D.1 a fost înregistrată prezența speciilor țintă, precum și sursele de pradă prin monitorizarea mamiferelor și nevertebratelor mici.

Este important să informăm grupurile țintă, precum și publicul larg, despre proiectul și activitățile noastre. Vor avea loc în mod regulat activități de conștientizare publică care vor urmări promovarea proiectului și a rezultatelor acestuia, precum și a importanței rețelei Natura 2000, atât pentru publicul larg, cât și pentru stakeholderi. Se va asigura transferul metodelor / tehnicilor / soluțiilor aplicate în proiect și către alte regiuni, țări, organizații și experți.

Rezultate obținute

În noiembrie 2020, comunicatul de presă de lansare a proiectului a fost publicat în toate țările proiectului. Până în 2023, au fost publicate 30 de comunicate de presă și au avut loc 9 conferințe de presă sau evenimente pentru mass-media. În toate țările proiectului, au fost vizualizate până acum 531 de apariții media. În zonele proiectului au fost instalate 22 de panouri care descriu proiectul și principalele acțiuni ale acestuia, puteți găsi harta locațiilor: AICI. În 2022, Programul LIFE și-a sărbătorit cea de-a 30-a aniversare, care a fost marcată de diverse evenimente ale proiectului (de exemplu, AICI). Până acum au fost publicate mai multe videoclipuri ale proiectului, le puteți găsi pe canalul nostru de YouTube: AICI. Diseminarea către părțile interesate și prezentarea proiectului la mai multe evenimente de networking a fost realizată (exemplu, AICI) și așteptăm cu nerăbdare oportunități suplimentare de networking.